coliniar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLINIÁR, -Ă, coliniari, -e, adj. (
Mat.; despre puncte) Situat pe aceeași dreaptă. [
Pr.:
-ni-ar. –
Var.:
colineár, -ă adj.] –
Co- +
liniar. Cf. fr. collinéaire, germ. Kollinear.coliniar (Marele dicționar de neologisme, 2000)COLINIÁR, -Ă adj. (despre puncte) situat pe aceeași dreaptă. (< fr. collinéaire)
coliniar (Dicționar de neologisme, 1986)COLINIÁR, -Ă adj. (
Despre puncte) Pe aceeași linie dreaptă. [Pron.
-ni-ar, var.
colinear, -ă adj. / <
co- +
liniar, cf. fr.
collinéaire].
coliniar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)coliniár (-ni-ar) adj. m.,
pl. coliniári; f. coliniáră, pl. coliniárecoliniar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLINIÁR, -Ă, coliniari, -e, adj. (
Mat.: despre puncte) Situat pe aceeași dreaptă. [
Pr.:
-ni-ar. —
Var.:
colineár, -ă adj.] —
Co- +
liniar. Cf. fr. collinéaire, germ. Kollinear.