colic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÓLIC, -Ă, colici, -ce, adj. Care se referă la colon.
Arteră colică. –
Cf. fr. côlon.colic (Dicționar de neologisme, 1986)CÓLIC, -Ă adj. (
Med.) Care se referă la colon
1 [în DN]. [< fr.
côlique, cf. gr.
kolon – intestin].
colic (Marele dicționar de neologisme, 2000)CÓLIC1 adj. acid ~ = acid în fiere în combinație cu glicocolul și taurina. (< fr.
cholique)
colic (Marele dicționar de neologisme, 2000)CÓLIC2, -Ă adj. I. referitor la colon
3. II. s. f. durere abdominală violentă cu caracter spasmodic. (< fr.
colique)
colic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cólic adj. m.,
pl. cólici; f. cólică, pl. cólicecolic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÓLIC, -Ă, colici, -ce, adj. Care se referă la colon.
Arteră colică. —
Cf. fr. côlon.