cofăieș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) COFĂIÉȘ,cofăieșe, s. n. (Reg.) Cofiță. [Pr.: -fă-ieș] – Cofei + suf. -aș.
cofăieș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cofăiéș (reg.) s. n., pl. cofăiéșe
cofăieș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) COFĂIÉȘ,cofăieșe, s. n. (Reg.) Cofiță. [Pr.: -fă-ieș] — Cofei + suf. -aș.