cofra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COFRÁ, cofrez, vb. I.
Tranz. A turna un material de construcție fluid într-un cofraj. – Din
fr. coffrer.cofra (Dicționar de neologisme, 1986)COFRÁ vb. I. tr. A executa un cofraj. [< fr.
coffrer].
cofra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COFRÁ, cofrez, vb. I.
Tranz. A turna un material de construcție fluid într-un cofraj. — Din
fr. coffrer.