cofei (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COFÉI, cofeie, s. n. (
Reg.) Cofă mai joasă și mai largă. –
Cofă +
suf. -ei.cofei (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)coféi, coféie, s.n. (reg.)
1. cofă mai joasă și mai largă; doniță.
2. cimbărașul teascului de vie.
cofeĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)coféĭ n., pl.
eĭe (d.
cofă). Cofiță. V.
cofer.cofei (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)coféi (
reg.)
s. n.,
pl. coféiecofei (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COFÉI, cofeie, s. n. (
Reg.) Cofa mai puțin înaltă și mai largă. —
Cofă +
suf. -ei.