coempțiune (Dicționar de neologisme, 1986)COEMPȚIÚNE s.f. (
Jur.) Cumpărare reciprocă. [Cf. fr.
coemption, lat.
coemptio].
coempțiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)COEMPȚIÚNE s. f. (jur.) cumpărare reciprocă. (< fr.
coemption, lat.
coemptio)
coempțiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)coempțiúne (-emp-ți-u-) s. f.,
g.-d. art. coempțiúnii