coechipier - explicat in DEX

coechipier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COECHIPIÉR, -Ă, coechipieri, -e, s. m. și f. Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei. [Pr.: -pi-er] – Din fr. coéquipier.

coechipier (Dicționar de neologisme, 1986)
COECHIPIÉR s.m. Membru al unei echipe, al unei formații etc. în raport cu ceilalți membri ai echipei. [Pron. co-e-chi-pi-er. / cf. fr. coéquipier].

coechipier (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COECHIPIÉR, -Ă s. m. f. membru al unei echipe, al unei formații etc., în raport cu ceilalți membri ai echipei. (< fr. coéquipier)

coechipier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coechipiér (-pi-er) s. m., pl. coechipiéri

coechipier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COECHIPIÉR, -Ă, coechipieri, -e, s. m. și f. Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei. [Pr.: -pi-er] — Din fr. coéquipier.