codobelc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CODOBÉLC, codobelci, s. m. Nume dat melcului în unele jocuri de copii. – Contaminare între
codoberc (puțin folosit „fără coadă” <
coadă +
berc) și
melc.codobelc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)codobélc s. m.,
pl. codobélcicodobelc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CODOBÉLC, codobelci, s. m. Nume dat melcului în unele jocuri de copii. — Contaminare între
codoberc (puțin folosit, „fără coadă”
<coadă + berc) și
melc.