codebitor (Dicționar de neologisme, 1986)CODEBITÓR, – OÁRE s.m. și f. Persoană care este datoare (cuiva) împreună cu alții. [Cf. fr.
codébiteur].
codebitor (Marele dicționar de neologisme, 2000)CODEBITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care datorează o sumă împreună cu alții. (< fr.
codébiteur)
codebitor (Dicționaru limbii românești, 1939)*codebitór, -oáre adj. și s. (
co- și
debitor). Debitor împreună cu alțiĭ.
codebitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)codebitór s. m.,
pl. codebitóri