codeală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CODEÁLĂ,codeli, s. f. Codire. – Codi + suf. -eală.
codeală(Dicționaru limbii românești, 1939) codeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te codi.
codeală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) codeálă (rar) s. f., g.-d. art. codélii; pl. codéli
codeală(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) codeală f. ocol, șovăire.
codeală(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CODEÁLĂ,codeli, s. f. (Pop.) Codire. — Codi + suf. -eală.