codat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CODÁT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Cu coada lungă și stufoasă
2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. –
Coadă +
suf. -at.codat (Dicționaru limbii românești, 1939)codát, -ă adj. Caudat, cu coadă.
Ochĭ codațĭ, ochĭ lungĭ, ca migdalele. S. m.
Fam. (Mold. sud.). Verme [!] (larvă) de poame:
cireșele astea aŭ codațĭ. Verme de excremente (larva mușteĭ
eristalis tenax). Mormoloc, puĭ de broască. V.
cîșiță.codat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)codát adj. m.,
pl. codáți; f. codátă, pl. codátecodat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)codat a.
1. cu coadă (de vite) sau cu peduncul (de plante);
2. cu coada ochiului mare. ║ m. Mold. mormoloc (după coada-i cea lungă).
codat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CODÁT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Care are coadă (lungă și stufoasă).
2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. —
Coadă + suf,
-at.