cociorvă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COCIÓRVĂ, cociorve, s. f. Unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine. [
Var.:
cociórbă s. f.] – Din
rus. kocerga, ucr. kocerha.cociorvă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cociórvă s. f.,
g.-d. art. cociórvei; pl. cociórvecociorvă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COCIÓRVĂ, cociorve, s. f. Lopată mică de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, cu coadă lungă, pentru scos jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine. [
Var.:
cociórbă s. f.] — Din
rus. kocerga, ucr. kocerha.