coccis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÓCCIS, coccisuri, s. n. Os mic, triunghiular, de la extremitatea inferioară a sacrumului; noadă. – Din
fr. coccyx.coccis (Dicționar de neologisme, 1986)CÓCCIS s.n. Os triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale; noadă. [Pron.
coc-cis, pl.
-suri, var.
coccige s.n. / < fr.
coccyx, cf. gr.
kokkyx].
coccis (Marele dicționar de neologisme, 2000)CÓCCIS s. n. os mic triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale; noadă. (< fr.
coccyx)
coccis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cóccis s. n.,
pl. cóccisuricoccis (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÓCCIS, coccisuri, s. n. Os mic, triunghiular, de la extremitatea inferioară a sacrumului; noadă. — Din
fr. coccyx.