coccinelă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*coccinélă f., pl. e. (V. cocinilă). Numele latin științific al buburuzeĭ.
coccinelă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
coccinelă f. insectă mică, coleopteră cu elitre roșii pătate cu negru, numită de popor buburuză și vaca Domnului.