cocător - explicat in DEX

cocător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COCĂTÓR, -OÁRE, cocători, -oare, s. m. și f. Persoană care prepară aluatul și supraveghează coptul într-o fabrică de pâine. – Coace + suf. -ător.

cocător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cocătór adj. m., s. m., pl. cocătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. cocătoáre

cocător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COCĂTÓR, -OÁRE, cocători, -oare, s. m. și f. Persoană care prepară aluatul și supraveghează coptul într-o fabrică de pâine. — Coace + suf. -ător.