coafat - explicat in DEX

coafat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COAFÁT¹ s. n. Faptul de a (se) coafa. – V. coafa.

coafat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COAFÁT², -Ă, coafați, -te, adj. (Despre oameni) Care are părul pieptănat cu grijă, ondulat; (despre păr) care este pieptănat cu grijă, ondulat. – V. coafa.

coafat (Dicționar de neologisme, 1986)
COAFÁT s.n. Coafare. [< coafa].

coafat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COAFÁT s. n. coafare. (< coafa)

coafat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coafát (coa-) s. n.

coafat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COAFÁT¹ s. n. Faptul de a (se) coafa. — V. coafa.

coafat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COAFÁT², -Ă, coafați, -te, adj. (Despre oameni) Care are părul pieptănat cu grijă, ondulat; (despre păr) care este pieptănat cu grijă, ondulat. — V. coafa.