clăditor - explicat in DEX

clăditor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLĂDITÓR, -OÁRE, clăditori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care clădește; p. ext. întemeietor. – Clădi + suf. -tor.

clăditor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clăditór (rar) s. m., pl. clăditóri

clăditor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLĂDITÓR, -OÁRE, clăditori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care clădește; p. ext. întemeietor. — Clădi + suf. -tor.