clu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLU, cluuri, s. n. (Franțuzism) Punct de atracție, de interes al unui spectacol, a unei acțiuni etc. [Scris și:
clou] – Din
fr. clou.clu (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLU s. n. partea cea mai reușită a unui spectacol, a unei serbări etc.; punct de atracție, de interes; haz, șic. (< fr.
clou)