clorurare - explicat in DEX

clorurare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLORURÁRE s. f. Reacție chimică prin care se introduc unul sau mai mulți atomi de clor în molecula unui compus organic. – V. clorura.

clorurare (Dicționar de neologisme, 1986)
CLORURÁRE s.f. Acțiunea de a clorura și rezultatul ei; clorurație. [< clorura].

clorurare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cloruráre s. f., g.-d. art. clorurắrii

clorurare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLORURÁRE s. f. Reacție chimică prin care se introduc unul sau mai mulți atomi de clor în molecula unui compus organic. — V. clorura.