clorurație - explicat in DEX



clorurație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLORURÁȚIE, clorurații, s. f. Clorurare. – Din fr. chloruration.

clorurație (Dicționar de neologisme, 1986)
CLORURÁȚIE s.f. Clorurare. [Gen. -iei. / < fr. chloruration].

clorurație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLORURÁȚIE s. f. clorurare. (< fr. chloruration)

clorurație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLORURÁȚIE, clorurații, s. f. Clorurare. — Din fr. chloruration.