clișeu - explicat in DEX

clișeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLIȘÉU, clișee, s. n. 1. Imagine fotografică negativă (pe peliculă de film sau pe sticlă) obținută în camera obscură și după care se face reproducerea fotografică; p. ext. placă sau film fotografic impresionat, developat și fixat. 2. (Tipogr.) Planșă de metal, de lemn etc. pe care s-a reprodus sau s-a gravat o imagine, spre a fi imprimată. 3. Fig. Formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; șablon. – Din fr. cliché.

clișeu (Dicționar de neologisme, 1986)
CLIȘÉU s.n. 1. Placă (film) fotografică impresionată de lumină, care constituie proba negativă a unei fotografii. 2. Planșă care conține copia unui text sau a unei figuri și care servește pentru imprimare. 3. (Fig.) Frază banală, expresie stereotipă, folosită în anumite ocazii; temă, motiv, viziune estetică uzată în urma unei frecvente întrebuințări; șablon. [Pl. -șee (pron. -șe-e). / < fr. cliché].

clișeu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
clișéu (clișée), s. n. – 1. Imagine fotografică negativă. – 2. Expresie banalizată, șablon. Fr. cliché. – Der. clișa, vb.

clișeu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLIȘÉU s. n. 1. placă (film) fotografică impresionată de lumină, proba negativă a unei fotografii. 2. planșă, copia unui text, a unei figuri pentru imprimare. 3. (fig.) frază banală, expresie stereotipă; șablon. (< fr. cliché)

clișeu (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
clișeu, clișee s. n. (glum.) trup de femeie.

clișeu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clișéu s. n., art. clișéul; pl. clișée

clișeu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
clișeu n. 1. planșă tipografică cu caractere imobile; 2. probă fotografică fixată pe o placă de sticlă; 3. fig. frază de-a gata ce se repetă (= fr. cliché).

clișeu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLIȘÉU, clișee, s. n. 1. Imagine fotografică negativă (pe peliculă de film sau pe sticlă) obținută în camera obscură și după care se face reproducerea fotografică; p. ext. placă sau film fotografic impresionat, developat și fixat. 2. (Tipogr.) Planșă de metal, de lemn etc. pe care s-a reprodus sau s-a gravat o imagine, spre a fi imprimată. 3. Fig. Formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; șablon. — Din fr. cliché.

clișeŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*clișéŭ n., pl. ee saŭ eĭe (fr. cliché). Placă tipografică obținută pin [!] clișaj, placă sterotipă [!]. Pĭesă de metal (saŭ și de lemn) pe care e gravată o figură și care, pin impresiune, reproduce acea figură. Proba negativă (obținută pin camera obscură) la fotografie. Fig. Loc comun, banalitate repetată: a vorbi după clișeu demagogic. V. pareatcă, tipic.