clips (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLIPS, clipsuri, s. n. 1. Obiect de podoabă (agrafă, broșă, cercel) care se prinde cu un fel de clapă sau cu un ac cu arc.
2. Piesă formată din două elemente, care se asamblează și se desfac cu ușurință. – Din
germ. Klips.clips (Dicționar de neologisme, 1986)CLIPS s.n. 1. Agrafă, broșă sau cercel care se prinde cu un fel de clapă sau ac cu arc.
2. Piesă formată din două elemente care se asamblează și se desfac ușor. [Pl.
-suri. / < germ.
Klips].
clips (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLIPS s. n. 1. agrafă, broșă sau cercel care se prinde cu un fel de clapă sau ac cu arc. 2. piesă formată din două elemente care se asamblează și se desfac ușor. (< germ.
Klips)
clips (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clips s. n.,
pl. clípsuriclips (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLIPS, clipsuri, s. n. 1. Obiect de podoabă (agrafa, broșă, cercel) care se prinde cu un fel de clapă sau cu un ac cu arc.
2. Piesă formată din două elemente, care se asamblează și se desfac cu ușurință. — Din
germ. Klips.