clipocire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CLIPOCÍRE1,clipociri, s. f. Clipoceală1. – V. clipoci1.
clipocire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CLIPOCÍRE2,clipociri, s. f. (Reg.) Clipoceală2. – V. clipoci2.
clipocire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) clipocíre s. f., g.-d. art. clipocírii; pl. clipocíri
clipocire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CLIPOCÍRE1,clipociri, s. f. Clipoceală1. — V. clipoci1.
clipocire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CLIPOCIRE2,clipociri, s. f. (Reg.) Clipoceală2. — V. clipoci2.