climatizor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLIMATIZÓR, climatizoare, s. n. Aparat pentru efectuarea climatizării; climatizator. – Din
fr. climatiseur.climatizor (Dicționar de neologisme, 1986)CLIMATIZÓR s.n. Aparat care permite climatizarea într-un loc închis; climatizator. [< fr.
climatiseur].
climatizor (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLIMATIZÓR s. n. aparat care permite climatizarea. (< fr.
climatiseur)
climatizor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*climatizór s. n.,
pl. climatizoáreclimatizor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLIMATIZÓR, climatizoare, s. n. Aparat pentru efectuarea climatizării; climatizator. — Din
fr. climatiseur.