clevetire - explicat in DEX

clevetire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLEVETÍRE, clevetiri, s. f. (Pop. și fam.) Acțiunea de a cleveti și rezultatul ei; defăimare, calomniere, ponegrire. – V. cleveti.

clevetire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clevetíre (pop., fam.) s. f., g.-d. art. clevetírii; pl. clevetíri

clevetire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLEVETÍRE, clevetiri, s. f. (Pop. și fam.) Acțiunea de a cleveti și rezultatul ei; defăimare, calomniere, ponegrire. — V. cleveti.