clericalism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLERICALÍSM s. n. Curent politic care consideră legitimă dominația bisericii și a clerului asupra vieții politice, sociale și culturale a unei țări. – Din
fr. cléricalisme.clericalism (Dicționar de neologisme, 1986)CLERICALÍSM s.n. Curent politic reacționar care tinde la extinderea influenței și dominației bisericii asupra vieții sociale, politice și culturale a unei țări. [Cf. fr.
cléricalisme].
clericalism (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLERICALÍSM s. n. curent politic care consideră legitimă extinderea influenței și dominației bisericii asupra vieții sociale, politice și culturale. (< fr.
cléricalisme)
clericalism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clericalísm s. n.clericalism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)clericalism n. partidul clerical, opiniunile clericale.
clericalism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLERICALÍSM s. n. Atitudine a celor care susțin intervenția clerului în viața politică, socială și culturală a unei țări. — Din
fr. cléricalisme.