claxonà - explicat in DEX

claxona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLAXONÁ, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. – Din fr. klaxonner.

claxona (Dicționar de neologisme, 1986)
CLAXONÁ vb. I. intr. A suna din claxon, a semnaliza cu claxonul. [< fr. klaxonner].

claxona (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLAXONÁ vb. intr. a semnaliza cu claxonul. (< fr. klaxonner)

claxona (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
claxoná (a ~) vb., ind. prez. 3 claxoneáză

claxonà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
claxonà v. a suna din claxon.

claxona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLAXONÁ, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. — Din fr. klaxonner.