claustru (Dicționar de neologisme, 1986)CLAÚSTRU s.n. 1. (
Latinism) Loc închis; întăritură.
2. (
Med.) Lamă de substanță nervoasă cenușie din interiorul creierului. [Pron.
cla-us-. / < lat.
claustrum].
claustru (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)cláustru (claústre), s. n. – Portic, galerie de mănăstire.
Lat. claustrum (
sec. XIX). –
Der. claustral, adj. (claustral).
claustru (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLAÚSTRU s. n. 1. curte interioară a unei mănăstiri, mărginită pe toate laturile de un portic acoperit, loc de plimbare, repaus și meditație. 2. lamă de substanță nervoasă, cenușie, din interiorul creierului. (< lat.
claustrum)