clasicizant - explicat in DEX

clasicizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLASICIZÁNT, -Ă, clasicizanți, -te, adj. Care imită formele clasice, care urmează modelele clasice. – Din clasic.

clasicizant (Dicționar de neologisme, 1986)
CLASICIZÁNT, -Ă adj. Cu caracter voit clasic, căutat; care caută să imite clasicismul. [Cf. it. classicizzante].

clasicizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLASICIZÁNT, -Ă adj. cu caracter voit clasic; care caută să imite clasicismul. (< clasiciza + -ant)

clasicizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clasicizánt adj. m., pl. clasicizánți; f. clasicizántă, pl. clasicizánte

clasicizant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLASICIZÁNT, -Ă, clasicizanți, -te, adj. Cu caracter voit clasic; care tinde să imite formele clasice. — Din clasic.