clasem (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLASÉM, claseme, s. n. (
Lingv.) Ansamblu al trăsăturilor semantice minimale ale unei unități lexicale. – Din
fr. classeme.clasem (Dicționar de neologisme, 1986)CLASÉM s.n. Unitate reprezentativă pentru o clasă (lingvistică, literară, poetică, sociologică etc.). [Pl.
-me. / < fr.
classème].
clasem (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLASÉM s. n. ansamblu de trăsături semantice minimale ale unei unități lexicale. (< fr.
classème)
clasem (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLASÉM, claseme, s. n. (
Lingv.) Ansamblu al trăsăturilor semantice minimale ale unei unități lexicale. — Din
fr. classeme.