clasa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLASÁ, clasez, vb. I.
Tranz. 1. A aranja, a împărți, a rândui ceva (după caractere distinctive) pe clase sau categorii. ♦ A face o triere; a tria. ♦
Refl. A obține un anumit loc în clasamentul unei clase, la un concurs etc.
2. A înceta un proces penal când se constată că există o cauză legală care împiedică pornirea sau continuarea lui. ♦ A scoate din uz (cu forme legale) un material care nu mai poate fi folosit din cauza degradării, a învechirii. – Din
fr. classer.