clasabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLASÁBIL, -Ă, clasabili, -e, adj. Care poate fi clasat. – Din
fr. classable.clasabil (Dicționar de neologisme, 1986)CLASÁBIL, -Ă adj. Care poate fi clasat. [Cf. fr.
classable].
clasabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLASÁBIL, -Ă adj. care poate fi clasat. (< fr.
classable)
clasabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clasábil adj. m.,
pl. clasábili; f. clasábilă, pl. clasábileclasabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLASÁBIL, -Ă, clasabili, -e, adj. Care poate fi clasat. — Din
fr. classable.