clasa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLASÁ, clasez, vb. I.
Tranz. 1. A aranja, a împărți, a rândui ceva (după caractere distinctive) pe clase sau categorii. ♦ A face o triere; a tria. ♦
Refl. A obține un anumit loc în clasamentul unei clase, la un concurs etc.
2. A înceta un proces penal când se constată că există o cauză legală care împiedică pornirea sau continuarea lui. ♦ A scoate din uz (cu forme legale) un material care nu mai poate fi folosit din cauza degradării, a învechirii. – Din
fr. classer.clasa (Dicționar de neologisme, 1986)CLASÁ vb. I. tr. 1. A aranja, a ordona, a rândui (pe clase, pe categorii etc.); a grupa, a ordona ceva într-o ordine oarecare. ♦ A categorisi pe cineva, devenit inapt pentru muncă, potrivit gradului de invaliditate. ♦
refl. A obține un anumit loc într-un clasament, la o întrecere etc.
2. (
Jur.) A înceta cercetările într-o anumită pricină, într-un anumit caz etc. din lipsa unor elemente sigure care să îndreptățească continuarea investigațiilor. [< fr.
classer, cf. it.
classare].
clasa (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLASÁ vb. I. tr. 1. a aranja, a ordona (pe clase, pe categorii); a grupa într-o ordine oarecare. ◊ a categorisi pe cineva, devenit inapt pentru muncă, potrivit gradului de invaliditate. 2. (jur.) a înceta cercetările într-o anumită pricină, într-un anumit caz etc. din lipsa unor elemente sigure, care să îndreptățească continuarea investigațiilor. II. refl. a obține un anumit loc într-un clasament. (< fr.
classer)
clasa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clasá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
claseázăclasà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)clasà v.
1. a distribui în clase;
2. a pune într’o ordine oarecare;
3. a indica clasa căreia aparține un lucru.
clasa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLASÁ, clasez, vb. I.
Tranz. 1. A aranja, a împărți, a rândui ceva (după caractere distinctive) pe clase sau pe categorii. ♦ A face o triere; a tria. ♦
Refl. A obține un anumit loc într-un clasament.
2. A înceta un proces penal când se constată că există o cauză legală care împiedică pornirea sau continuarea lui. ♦ A scoate din uz (cu forme legale) un material care nu mai poate fi folosit din cauza degradării, a învechirii. — Din
fr. classer.