clarviziune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLARVIZIÚNE s. f. Calitatea cuiva de a pătrunde, de a pricepe un fenomen în toate amănuntele lui și de a-i prevedea desfășurarea în viitor mai limpede decât semenii săi. [
Pr.:
-zi-u-] –
Clar +
viziune (după
fr. clairvoyance).
clarviziune (Dicționar de neologisme, 1986)CLARVIZIÚNE s.f. Însușirea de a pătrunde un fapt, un fenomen etc. și de a prevedea desfășurarea lui. [După fr.
clairvoyance, it.
chiaroveggenza].
clarviziune (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLARVIZIÚNE s. f. însușirea de a pătrunde un fapt, un fenomen etc. și de a prevedea desfășurarea lui. (după fr.
clairvoyance)
clarviziune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clarviziúne (-zi-u-) s. f.,
g.-d. art. clarviziúniiclarviziune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLARVIZIÚNE s. f. Însușirea de a înțelege și de a prevedea desfășurarea unui fenomen; previziune. [
Pr.: -
zi-u-]
— Clar +
viziune (după
fr. clairvoyance).