clarisim (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLARÍSIM, -Ă, clarisimi, -e, adj. (
Livr.) Care este foarte clar. – Din
lat. clarissimus.clarisim (Dicționar de neologisme, 1986)CLARÍSIM, -Ă adj. (
Liv.) Foarte clar. [< it.
clarissimo, lat.
clarissimus].
clarisim (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLARÍSIM, -Ă adj. foarte clar. (< it.
clarissimo, lat.
clarissimus)
clarisim (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clarísim (
livr.)
adj. m.,
pl. clarísimi; f. clarísimă, pl. clarísimeclarisim (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLARÍSIM, -Ă, clarisimi, -e, adj. (
Livr.) Care este foarte clar. —
Din lat. clarissimus.