clamp (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLAMP interj. Cuvânt care imită zgomotul rezultat prin lovirea a două obiecte, la închiderea violentă a unei uși, a unui capac etc. – Onomatopee.
clamp (Dicționaru limbii românești, 1939)clamp și (rar)
clanc, interj. care arată huĭetu izbiriĭ unor bețe, închideriĭ uneĭ cărțĭ, unuĭ cĭoc de barză saŭ unuĭ capac de capcană de lemn ș. a.:
clamp! și șoarecele s´a prins! – Maĭ rar și
clap și
clapc. V.
clampă, clanț și
țac.clamp (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clamp interj.clamp (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLAMP interj. Cuvânt care imită zgomotul rezultat prin lovirea a două obiecte, la închiderea violentă a unei uși, a unui capac etc. — Onomatopee.