cladocer - explicat in DEX

cladocer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLADOCÉR, cladoceri, s. m. (La pl.) Ordin de crustacee foarte mici adaptate la înot; (si la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. cladocères.

cladocer (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CLADOCÉR (‹ fr. {i}; {s} gr. klados „ramură” + keras „corn”) s. n. (la pl.) Ordin de crustacee foarte mici, cu corpul cuprins într-o carapace și cu antene ramificate, adaptate la înot; (și la sg.) animal din acest ordin (ex. dafnia). Sin. filopod.

cladocer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cladocér s. n., pl. cladocére

cladocer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLADOCÉR, cladocere, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee mici, cu corpul cuprins într-o carapace și cu antene ramificate, adaptate la înot; (și la sg.) animal din acest ordin. — Din fr. cladocère.