ciufulire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CIUFULÍRE,ciufuliri, s. f. Acțiunea de a ciufuli. – V. ciufuli.
ciufulire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ciufulíre s. f., g.-d. art. ciufulírii
ciufulire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CIUFULÍRE,ciufuliri, s. f. Acțiunea de a ciufuli. — V. ciufuli.