ciubăraș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CIUBĂRÁȘ,ciubărașe, s. n. Diminutiv al lui ciubăr. – Ciubăr + suf. -aș.
ciubăraș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ciubăráș s. n., pl. ciubăráșe
ciubăraș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CIUBĂRÁȘ,ciubărașe, s. n. Diminutiv al lui ciubăr. — Ciubăr + suf. -aș.
cĭubăraș(Dicționaru limbii românești, 1939) cĭubăráș n., pl. e. Cĭubăr mic.