citrin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CITRÍN s. n. Varietate de cuarț de culoare galben. – Din
fr. citrine.citrin (Dicționar de neologisme, 1986)CITRÍN s.n. Varietate de cuarț de culoare galbenă. [< fr.
citrine, it.
citrino, cf. lat.
citrinus].
citrin (Marele dicționar de neologisme, 2000)CITRÍN s. n. varietate de cuarț de culoare galbenă. (< fr.
citrine)
citrin (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CITRÍN (‹
fr. {i}; {s}
lat. citrus „
lămîie”)
s. n. Varietate de cuarț de culoare galbenă utilizată uneori ca piatră semiprețioasă.
citrin (Dicționaru limbii românești, 1939)*citrín n., pl.
e (lat.
citrinus, d. vgr.
kitrinos, de lămîĭe).
Min. Un fel de cŭarț de coloarea [!] lămîiĭ.
citrin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)citrín (ci-trin) s. n.citrin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CITRÍN s. n. Varietate de cuarț de culoare galben. — Din
fr. citrine.