citolă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CITÓLĂ, citole, s. f. Instrument medieval cu coarde de forma migdalei și cu gâtul scurt. – Din
fr. citole.citolă (Dicționar de neologisme, 1986)CITÓLĂ s.f. Instrument medieval cu coarde, de formă alungită și cu gâtul scurt. [< fr.
citole].
citolă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CITÓLĂ s. f. instrument medieval cu coarde ciupite, alungit și cu gâtul scurt. (< fr.
citole)
citolă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CITÓLĂ, citole, s. f. Instrument medieval cu coarde de forma migdalei și cu gâtul scurt. — Din
fr. citole.