citogenetic - explicat in DEX

citogenetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CITOGENÉTIC, -Ă, citogenetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a geneticii care studiază componenții celulari ai eredității, precum și consecințele medicale și evolutive ale anomaliilor cromozomiale. 2. Adj. Al citogeneticii (1), de citogenetică. – Din fr. cytogénétique.

citogenetic (Dicționar de neologisme, 1986)
CITOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la citogenetică. [< fr. cytogénétique].

citogenetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CITOGENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la citogenetică. II. s. f. ramură a geneticii care studiază structura și comportamentul cromozomilor în mitoză și meioză. (< fr. cytogénétique)

citogenetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CITOGENÉTIC, -Ă, citogenetici, -ce, adj. 2. Al citogeneticii (1), de citogenetică. – Din fr. cytogénétique.

citogenetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*citogenétic adj. m., pl. citogenétici; f. citogenétică, pl. citogenétice

citogenetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CITOGENÉTIC, -Ă, citogenetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a geneticii care studiază raporturile existente între caracterele ereditare, structura și comportamentul cromozomilor, precum și consecințele medicale și evolutive ale anomaliilor cromozomiale. 2. Adj. Al citogeneticii (1), de citogenetică. — Din fr. cytogénétique.