cistită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CISTÍTĂ, cistite, s. f. Boală caracterizată prin inflamarea vezicii urinare în urma unei infecții. – Din
fr. cystite.cistită (Dicționar de neologisme, 1986)CISTÍTĂ s.f. Inflamație a vezicii urinare. [< fr.
cystite, cf. gr.
kystis – vezică].
cistită (Marele dicționar de neologisme, 2000)CISTÍTĂ s. f. inflamație a vezicii urinare. (< fr.
cystite)
cistită (Dicționaru limbii românești, 1939)*cistítă f., pl.
e (ngr.
kystîtis, d. vgr.
kýstis, beșică. V.
chist. Med. Aprinderea (inflamațiunea) beșiciĭ urinare.
cistită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cistítă s. f.,
g.-d. art. cistítei; pl. cistítecistită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CISTÍTĂ, cistite, s. f. Boală caracterizată prin inflamarea vezicii urinare în urma unei infecții. — Din
fr. cystite.