cirenaic - explicat in DEX

cirenaic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIRENÁIC, -Ă, cirenaici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (În sintagma) Școala cirenaică = curent filozofic din Grecia antică ce susținea că scopul esențial al vieții ar fi cultivarea rațională a plăcerilor. 2. S. m. Adept al școlii cirenaice. [Pr.: -na-ic] – Din fr. cyrénaïque.

cirenaic (Dicționar de neologisme, 1986)
CIRENÁIC, -Ă adj. Școală cirenaică = școală filozofică întemeiată de Aristip la Cirene, ai cărei adepți proclamau ca scop al vieții obținerea unui maximum de plăceri. // s.m. Adept al acestei școli. [Pron. -na-ic. / < fr. cyrénaïque < Cyrene – colonie grecească din Africa de nord].

cirenaic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CIRENÁIC, -Ă I. adj. școală ~ă = școală filozofică întemeiată de Aristip din Cirene, care proclama ca scop al vieții obținerea unui maximum de plăceri. II. s. m. pl. adepți ai școlii cirenaice. (< fr. cyrénaïque)

cirenaic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cirenáic (-na-ic) s. m., pl. cirenáici

cirenaic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIRENÁIC, -Ă, cirenaici. -ce, adj., s. m. 1. Adj. (În sintagma) Școala cirenaică = curent filosofic din Grecia antică ce preconiza cultivarea plăcerilor drept scop al vieții. 2. S. m. Adept al școlii cirenaice. [Pr.: -na-ic] — Din fr. cyrénaïque.