circula (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIRCULÁ, círcul, vb. I.
Intranz. 1. A fi în mișcare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit și la anumite ore).
2. (Despre lichide, gaze) A fi în mișcare neîntreruptă (revenind mereu la punctul de plecare).
3. (Despre idei, știri, zvonuri etc.) A se transmite de la unul la altul, a se răspândi.
4. A întrebuința în mod curent; a avea valoare.
Moneda aceasta nu mai circulă. – Din
fr. circuler, lat. circulari.circula (Dicționar de neologisme, 1986)CIRCULÁ vb. I. intr. 1. A se mișca, a se deplasa; a umbla; a fi în mișcare neîntreruptă, a curge într-un circuit.
2. (
Despre zvonuri etc.) A se propaga, a se răspândi, a umbla din gură în gură.
3. A se întrebuința, a fi în uz. [P.i.
círcul. / cf. fr.
circuler, lat.
circulare].
circula (Marele dicționar de neologisme, 2000)CIRCULÁ vb. intr. 1. a se mișca, a se deplasa; a umbla; a fi în mișcare neîntreruptă, a curge într-un circuit. 2. (despre zvonuri etc.) a se propaga, a se răspândi. 3. a fi în uz. (< fr.
circuler, lat.
circulari)
circula (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)circulá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
círculăcirculà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)circulà v.
1. a se mișca în cerc;
2. a se duce și a veni:
sângele circulă; 3. a nu sta locului:
circulați! 4. a trece din mână în mână:
banii circulă; 5. a se propaga, a se răspândi:
a face să circule un manuscript.circula (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIRCULÁ, círcul, vb. I.
Intranz. 1. A fi în mișcare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit și la anumite ore).
2. (Despre lichide, gaze) A fi în mișcare neîntreruptă (revenind mereu la punctul de plecare).
3. (Despre idei, știri, zvonuri etc.) A se transmite de la unul la altul, a se răspândi.
4. A folosi în mod curent; a avea valoare.
Moneda aceasta nu mai circulă. — Din
fr. circuler, lat. circulari.