circar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIRCÁR, circari, s. m. Artist de circ. –
Circ +
suf. -ar.circar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)circar, circari s. m. (intl.) 1. hoț prost.
2. persoană neserioasă.
circar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*circár s. m.,
pl. circáricircar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIRCÁR, circari, s. m. Artist de circ. —
Circ +
suf. -ar.