ciortan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIORTÁN, ciortani, s. m. Crap de 1-2 kilograme. – Din
tc. çortan.ciortan (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)ciortán2, ciortáne, s.n. (pop.) os, ciolan; picior de găină, copan.
ciortan (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ciortán (ciortáni), s. m. – Crap (Cyprinus carpio); se numește așa cînd are o greutate medie de 500 la 2000 grame.
Tc. çortan „țipar” prin intermediul
sb. čortan „crap mic” (DAR). –
Der. ciortănică, s. f. (crap de mărime medie);
ciortocrap, s. m. (crap mare).
ciortan (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CIORTAN, State (1876-1940,
n. sat Roșiuța,
jud. Gorj), arhitect român.
Prof. univ. la București. Reprezentant al arhitecturii neoromânești (clădirea tip a percepțiilor financiare, „Vama Poștei”, Imprimeriile Statului, Casa de odihnă a funcționarilor Ministerului Finanțelor din Predeal).
ciortan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ciortán s. m.,
pl. ciortániciortan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ciortan m. crap de mărimea mijlocie. [Turc. ČORTAN].
ciortan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIORTÁN, ciortani, s. m. Crap de 1-2 kilograme. — Din
tc. çortan.cĭortan (Dicționaru limbii românești, 1939)cĭortán m. (turc.
čortan).
Sud. Crap maĭ mic (1-2 kg.). V.
crap.