ciocoti (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)ciocotí, ciocotésc, vb. IV (reg.)
1. (despre păsări) a ciuguli.
2. (despre animale) a paște pe câmp.
3. (despre oameni) a mânca cu zgomot, a ciofăi.
4. a lucra un lemn din topor, a ciopli.
ciocotì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ciocotì v. Mold. a ciripi sgomotos (dând din cioc):
vrăbiile ciocoiesc.