cinefil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CINEFÍL, -Ă, cinefili, -e, s. m. și
f. Persoană amatoare de filme, care frecventează mult spectacolele cinematografice. ◊ (Adjectival)
Public cinefil. – Din
fr. cinéphile.cinefil (Dicționar de neologisme, 1986)CINEFÍL, -Ă s.m. și f. Amator de filme; cineamator. [< fr.
cinéphyle].
cinefil (Marele dicționar de neologisme, 2000)CINEFÍL, -Ă s. m. f. pasionat de cinema. (< fr.
cinéphile)
cinefil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!cinefíl adj. m.,
s. m.,
pl. cinefíli; adj. f.,
s. f. cinefílă, pl. cinefílecinefil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CINEFÍL, -Ă, cinefili, -e, s. m. și
f. Persoană amatoare de filme care frecventează mult spectacolele cinematografice. ◊ (Adjectival)
Public cinefil. — Din
fr. cinéphile.