cier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIÉR s. n. v. ceair.cier (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)ciér, ciére, s.n. (reg.) semn, crestătură, răboj.
cier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIÉR s. n. v. ceair.